Ţesutul şi portul popular

Calendar Evenimente
  Iulie 2018 (0)
L M M J V S D
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 29°C
Min.: 17°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)
Pret benzina: 4.70 ron/l

Domeniul ţesăturilor este alcătuit dintr-un mare număr de piese, dar și de cunoștinţe necesare celui care se îndeletnicește cu acest meșteșug. Acest meșteșug a fost și este practicat cu precădere de către femei. Ca materie primă pentru această îndeletnicire se folosește inul și cânepa, precum și lâna. Lâna, odată tunsă de pe oi este toarsă și apoi colorată, până se ajunge la firul bun pentru lucrul în război. Torsul părului de capră (mai aspru decât cel de oaie) se face cu o roată specială. După ce materia primă este adunată, urmează prelucrarea acesteia: lâna este pusă în furcă și toarsă. Grosimea firului și gradul de răsucire este în funcţie de destinaţie. Firele sunt folosite fie în coloritul lor natural, fie vopsite. Pentru colorarea ţesăturilor se foloseau (unele încă se mai folosesc) plante dintre care putem menţiona: menta, aninul, urzica pentru culoarea neagră; cojile de zarzăr și nuc pentru maron; vinele de salcie pentru vișiniu închis; cojile de vișin și de dud pentru vernil; rădăcina de păducel pentru albastru închis; nalba pentru gri deschis; foile de ceapă pentru galben și crem; crinul pentru violet; sunătoarea pentru culoarea nisipului.

Grijile femeilor au fost, de când se știe, în principal hainele și ţesăturile din interiorul casei. Primele care atrag atenţia dintre ţesături sunt hainele. Purtate de oameni în văzul tuturor, ele atrag atenţia prin măiestrie și diversitate. Fiecare zonă etnografică are un specific, piesele de port fiind mărci de recunoaștere a membrilor comunităţii, mijloace de apreciere a vârstei și a stării sociale.

Portul ţărănesc are ca cea mai răspândită piesă, cămașa. Lungimile ei variază, uneori până ceva mai jos de brâu, alteori până la glezne. Partea de sus a cămășilor este bogat decorată, la femei această decoraţiune ajungând să acopere masiv porţiunea de peste umeri. Pe cap femeile poartă basma sau maramă din fir de borangic. Acesta este unul dintre elementele legate de obiceiuri, întru-cât un important moment al nunţii este acoperirea capului miresei, semn că a devenit femeie. Interiorul locuinţelor ţărănești era cu adevărat «îmbrăcat». Ţesăturile așezate în interior erau prezente atât în casele ţărănești, cât și în cele boierești.

Covorul oltenesc este una dintre cele mai valoroase creații populare românești prin rafinamentul, amploarea și calitatea sintezei decorative. Originalitatea acestui gen de țesături în ierarhia valorilor artei tradiționale constă în integrarea selectivă în spațiul decorativ de motive și simboluri provenite din arta Evului Mediu autohton și oriental, structurate conform principiilor artei brâncovenești, conferindu-le astfel reprezentativitate pentru arta românească, în general.

Multe din tainele acestui meșteșug s-au pierdut; multe tradiţii s-au schimbat. Toate cunoștinţele legate de ţesături sunt păstrate de meșteri anonimi, de fiecare ţărancă ce trebuia să știe să toarcă și să ţeasă înainte de a avea o familie. Și ea nu învăţa din cărţi, ci de la femeile din sat. Multe poate au pierdut semnificaţia ţesăturilor, dar ţărăncile vârstnice încă mai știu, spre exemplu, că anumite motive trebuie să fie pe cămașa unui ginere.

Galerie foto