Meşteşuguri tradiţionale

Calendar Evenimente
  Noiembrie 2018 (0)
L M M J V S D
      1 2 3 4
5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30    
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 3°C
Min.: -3°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)
Pret benzina: 5.60 ron/l

Zona depresionară Horezu este un adevărat leagăn al culturii populare românești, unde, de-a lungul timpului, talentul, frumuseţea spirituală și hărnicia localnicilor au dat naștere la numeroase obiceiuri, tradiţii și meșteșuguri care dăinuie și astăzi. Dintre cele mai cunoscute meșteșuguri care au adus faima acestui ţinut se numără modelarea și decorarea vaselor din lut, ţesăturile, broderiile, cusăturile, prelucrarea artistică a lemnului, etc.

Talentul și sensibilitatea ţăranului român, ilustrate în costumul popular, în modelele din scoarţe, în ornamentele din lemn sau din ceramică, în aspectul cromatic, în armonia, echilibrul și înțelepciunea concepţiei despre viaţă, cosmos și divinitate, toate acestea, asimilate artei brâncovenești în ansamblu, contribuie la definirea unui stil exprimat și în arhitectură, pictură, sculptură în lemn și în piatră.

De o luxuriantă bogăţie, decorul floral și geometric, cu ecouri în ornamentica bizantină, se îmbogăţește cu motive orientalo-musulmane și chiar persane, în difuzarea cărora ceramica și manuscrisele joacă un rol precumpănitor. Perioada brâncovenească stabilizează aceste motive, îmbogăţindu-le cu elemente din arta populară sau cu stilizări directe ale naturii.

Privind o colecţie de ceramică de Horezu, vom constata că există aproape toate motivele autohtone care apar și în dantelăria pietrei, în afară de acantul specific peisajului mediteranean: vrejul, laleaua, bujorul, zambila, viţa de vie, știuletele de porumb. Cât privește motivele avimorfe și zoomorfe, olarul le-a adaptat și pe acestea, «sculptând» în lut «realitatea» din ogradă sau din jurul său: cocoșul, pupăza, cucul, peștele, șarpele etc.

Capul de înger înaripat, frecvent în sculptura brâncovenească în piatră, apare atât de clar și frumos imaginat și cu mare gingășie reprezentat pe obiectele de ceramică realizate de anumiţi olari din Horezu. La fel și figura umană, în cele mai expresive ipostaze cu putinţă: femeie rugându-se la troiţă sau oameni în horă.

Dacă elementele și motivele decorative au, în general, valoare universală, putând fi atribuite oricărei arii etnografice, compoziţiile, ca limbaj decorativ specific, definesc aria etnografică sau stilul etnic al anumitor creaţii.

Dintre motivele ornamentale inspirate din realitate amintim: flori, frunze, copaci, animale, păsări, oameni. Acestea alcătuiesc, prin îmbinări uneori surprinzătoare, compoziţii care narează anumite fapte sau întâmplări. Simetria impune ordine și echilibru între părţi și constituie o structură omogenă și armonioasă.

Din punct de vedere cultural, caracterul acestei zone este unul istoric, monahal, orientat către activităţi de artizanat specific românesc, precum olăritul, ţesăturile executate manual, pictura religioasă etc.

Școala de pictură de la Horezu a polarizat la un moment dat toate forţele creatoare locale, dând naștere unui curent și unei comunităţi artistice în cadrul căreia s-a cristalizat stilul brâncovenesc.

Ceramica de Horezu Ceramica de Horezu
Ţesutul şi portul popular Ţesutul şi portul popular
Cioplitul în lemn Cioplitul în lemn
Alte meșteșuguri Alte meșteșuguri