Calendar Evenimente
  Iulie 2018 (0)
L M M J V S D
            1
2 3 4 5 6 7 8
9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29
30 31          
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 29°C
Min.: 17°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)
Pret benzina: 4.70 ron/l

Un spațiu natural atât de generos, precum acesta unde este plasată localitatea Horezu, a oferit din cele mai vechi timpuri condiții prielnice de viață. Urmele cele mai evidente de locuire în zona Horezu sunt atestate din perioada de tranziție la epoca bronzului. Epoca fierului este bine reprezentată în zona Horezu datorită, în primul rând, cercetărilor și descoperirilor arheologice de la Ferigile, de lângă Horezu, care au scos la iveală mărturii din secolele al IX-lea și al XIII-lea. Aceasta demonstrează o intensă locuire a zonei, dar și diversificarea activităților. Regiunea subcarpatică Horezu a făcut parte din Cnezatul lui Farcaș, menționat documentar prin Diploma regelui Bela al IV-lea al Ungariei.

Dezvoltarea așezărilor horezene este legată de traseele de transhumanță, de drumurile haiducilor care traversau zona, precum și de drumul sării care “pornea de la Ocnele Mari, trecea prin Pietrarii de jos, iar din Horezu, continuă către Slătioara și ajungea la Cernești”.

Denumirea actuală provine de la numele de "ciuhurez" (pasăre asemănătoare bufniţei care populează pădurile din jur). Numele de Hurezi a aparţinut iniţial actualului sat Romani de Jos,dezvoltat pe valea râului cu acelaşi nume, despre care se fac menţiuni documentare în a doua parte a secolului al XV-lea, într-un document emis la 5 septembrie 1487 de domnitorul Țării Românești, Vlad Călugărul.

Așezarea este legată de numele unor conducători politici cu rol marcant în istoria Țării Românești: Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Matei Basarab, Tudor Vladimirescu, Gheorghe Magheru, Alexandru Ioan Cuza, dar, mai ales de domnitorul martir, Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714). Mănăstirea Hurezi, ctitorită de acesta din urmă între anii 1690-1697, a devenit un reper major al zonei și este astăzi un element reprezentativ, emblematic al localității, înscris în patrimoniul mondial UNESCO.

Un factor social de coeziune al comunității horezene de-a lungul timpului, l-a reprezentat prezența moșnenilor, țărani liberi, proprietari de terenuri (păduri, pășuni, terenuri arabile) în devălmășie (în comun). Forma de proprietate „obștească” asupra terenurilor a dăinuit până în anul 1948 când a fost desființată de regimul comunist și înlocuită cu alte forme de asociere (cooperative de consum, meșteșugărești și întovărășiri). Obștile au fost refăcute după Revoluția din decembrie 1989.

Din punct de vedere administrativ, Horezu a avut un rol teritorial recunoscut, încă din secolul al XIX-lea, când este menționat la 1855 „Plaiul Horezu” cu reședința în Târgul Horezu. În perioada interbelică a funcționat „Plasa Horezu”  cu 45.713 locuitori, a doua ca mărime din județ, subordonând 99 de sate. În perioada 1950–1968, sistemul de plase și județe a fost înlocuit cu raioane și regiuni. Plasa Horezu, cu mici modificări de contur, a devenit Raionul Horezu, cuprins inițial în Regiunea Vâlcea și din 1952 în Regiunea Argeș, cu un număr de 28 de comune. Prin noua formă de organizare administrativ-teritorială din anul 1968, localitatea Horezu este trecută din mediul rural în cel urban, dobândind statutul de oraș. Noul statut de oraș, a asigurat promovarea unor investiții importante în industrie, infrastructură și echipamente publice, determinând transformări majore în profilul economic, social și spațial al localității.

De-a lungul timpului, indiferent de forma de organizare administrativă, localitatea Horezu, a avut și are în continuare, un rol de coordonator zonal, datorită înființării și dezvoltării unor instituții și servicii publice importante: spital, judecătorie, liceu, bănci, notariate, birouri de avocatură, administrații financiare, etc.

În sistemul de așezări al județului Vâlcea, orașul Horezu deține o poziție aparte, fiind situat pe principala axă de legătură cu sud-vestul țării (Drobeta Turnu-Severin – Oravița – Moldova Nouă) și o poartă de acces către zonele de interes turistic din Subcarpații Meridionali cu legături directe către Novaci – Rânca – Transalpina – Sebeș, Petroșani sau Obârșia Lotrului, Vârfu Roman – Malaia – Voineasa. Totodată, pe direcția sud, Horezu este un punct de contact cu DN 65 C care ajunge la Craiova, centru de importanță regională. Spre est, prin DN 67, și drumul european E81 orașul beneficiază de legături rutiere cu marile orașe din Transilvania și Muntenia.

În raport cu celelalte orașe învecinate, Horezu se plasează pe un loc special, ca un centru de interes comercial și turistic, loc de târg și nod rutier, cu influență socială și organizatorică asupra a peste 20 de localități rurale și o populație de peste 70.000 de locuitori.