Alte meșteșuguri

Calendar Evenimente
  Septembrie 2018 (0)
L M M J V S D
          1 2
3 4 5 6 7 8 9
10 11 12 13 14 15 16
17 18 19 20 21 22 23
24 25 26 27 28 29 30
Newsletter
Vrei să afli care sunt ultimele noutăți și evenimente?
Dezabonare
Vremea in Depresiunea Horezu
Astăzi
Max.: 16°C
Min.: 3°C
GENERAL
Media anuală: 10,8°C
Precipitatii medii: 33,1 mm
Calitatea aerului: Bun (vezi. ANPM.ro)
Pret benzina: 5.63 ron/l

Pictura icoanelor pe sticlă

Pictura icoanelor pe sticlă este, împreună cu cea murală, o ramură importantă a picturii populare. Zugrăvirea icoanelor se făcea pe lemn, pânză, metal sau pe sticlă, în scopul împodobirii caselor ţărănești.

Se spune că icoana pe sticlă se lucrează după un model (izvod, izvor). De aici poate și motivul pentru care pe icoanele de sticlă nu se semnează în general, pentru că nu sunt originale.

Pictura pe sticlă este o îndeletnicire destul de târzie, comparativ cu icoanele zugrăvite pe lemn și pânză. În casele ţărănești, icoanele pe sticlă erau așezate alături de ștergare, cuiere cu blide, ulcioare etc., obiecte decorative ce se armonizau, dând interiorului o unitate compoziţională.

Meșteșugul împletitului

Împletitul fibrelor vegetale, prezent în majoritatea zonelor țării, a atins, adesea, un înalt nivel artistic. În zonele unde materia primă există din abundență — papură, nuiele de alun sau de răchită, paie de grâu, de secară și de ovăz, foi sau pănuși de porumb — împletitul fibrelor vegetale devine meșteșug specializat.

Din neolitic și până către mijlocul veacului al XX-lea s-au confecționat numeroase și diverse obiecte utilizându-se acest meșteșug. Obiectele confecționate din nuiele sau în combinație cu alte materiale (mai ales cu papură) erau, cel mai adesea, în strânsă legătură cu ocupațiile curente ale locuitorilor (agricultura, pescuitul, vânătoarea, culesul din natură ș.a.): grape, coșuri de tot felul (mai mari, pentru cărat pește și pentru culesul și transportul strugurilor, mai mici, pentru zmeură sau afine, mai înalte, purtate pe spate pentru greutăți, mai lunguiețe, de genul papornițelor, sau chiar rotunde, de dus mâncare la câmp), lese și garduri pentru prins pește sau pentru stâne, curse de animale, coșuri pentru căruțe etc. De asemenea, împletiturile din nuiele se regăsesc și în interiorul caselor românești ca mobilier: lese care serveau ca platformă de pat, leagăne de copii, pentru agățat de grindă sau de purtat pe spate, lingurare ș.a.
 

Arta împletiturilor, una dintre cele mai vechi privind lucrurile la scara istorică a îndeletnicirilor omenești, precedând atât arta țesutului, cât și pe cea a ceramicii, după cum par a dovedi unele deducții ale arheologilor, este strălucit reprezentată în toate provinciile istorice românești. Ea a fost de altfel și prima tehnică pentru construirea locuințelor, fiind până azi prezentă în multe zone etnografice sub forma pereților împletiți din nuiele groase.

În zona Horezu se lucrează împletituri din alun, datorită faptului că, acesta, crește din abundență în flora spontană locala. Se produc coșuri de forme și dimensiuni diferite în funcție de destinația acestora.

Produsele împletite din fibre vegetale păstrează fie autenticitatea pieselor de artă populară, fie valoarea execuției manuale a acestor obiecte utile și decorative în același timp, atât de apreciate în ambientul modern.  In ultimele decenii acest meșteșug se dezvoltă și se extinde, lărgindu-și permanent gama produselor de la cele mai variate obiecte utilitare la produse decorative, piese de mobilier și pentru decorație de interior.
 

Ca atare, considerăm că împletiturile tradiționale sunt un izvor nesecat de inspirație pentru creatorii populari contemporani, asigurând, ca și alte domenii ale artei populare, o bază fecundă viitoarelor direcții din arta decorativă modernă.

Galerie foto